Chelsea Bucuresti a organizat in data de 23.10.2005 CUPA FUJIYAMA editia de toamna la karate traditional cu sprijinul DSMB si a firmei RADACINI SA reprezentant OPEL in Bucuresti.
La startul acestei competitii s-au prezentat 35 de sportivi, tabloul final avand urmatoarea configuratie:
KATA INDIVIDUAL
COPII IV
| Locul | Numele si prenumele |
|---|---|
| I | ILIESCU ANDREI CATALIN |
| II | BRITA CALIN |
COPII III
| Locul | Numele si prenumele |
|---|---|
| I | CARMACIU IUSTINA |
| II | CARMACIU MARA |
| III | LUPU VALENTIN |
Au mai participat: CARMACIU MARA, HANDRA VICTOR, LUPU VALENTIN.
COPII II
| Locul | Numele si prenumele |
|---|---|
| I | GRECU MARIA |
| II | MIRCIA GEORGE |
| III | CONSTANTINESCU RADU |
COPII I
| Locul | Numele si prenumele |
|---|---|
| I | TUTUI ALEXANDRU |
| II | DICU ADRIAN |
| III | PARASCHIV DANIEL |
| IV | BADEA ANDREEA |
KUMITE INDIVIDUAL
COPII II
| Locul | Numele si prenumele |
|---|---|
| I | GRECU MARIA |
| II | CONSTANTINESCU RADU |
COPII I
| Locul | Numele si prenumele |
|---|---|
| I | PARASCHIV DANIEL |
| II | DICU ADRIAN |
| III | TUTUI ALEXANDRU |
Desfasurata intr-un spirit de fair play, competitia a constituit o experienta pentru marea majoritate a sportivilor cat si un test pentru sportivii care bat la portile performantei. Toti au impresionat in aceeasi masura. Unii chiar au calitati deosebite si peste ani cu siguranta vor constitui adevarata elita a karate-ului traditional. Secretul??? MUNCA! SERIOZITATEA! PREGATIREA CONSTIINCIOASA!
A devenit o traditie organizarea acestei competitii. In primul rand pentru ca Fujiyama inseamna foarte mult pentru mine ca antrenor, fiind primul meu club de karate si apoi pentru ca in japoneza, Fujiyama sau Fujisan inseamna muntele sfant fiind o adevarata atractie turistica.
Muntele Fuji
Muntele Fuji este atractia turistica numarul 1 din Japonia, oferind un peisaj natural de exceptie nemaivazut nici unde in lume. Dar Fuji nu este numai un punct turistic al epocii moderne, ci a jucat un rol important de-a lungul istoriei Japoniei, atat strategic, cat si, mult mai important, din punct de vedere cultural.
Cultura generala
Muntele Fuji nu este un simplu munte, ci este un vulcan si inca un vulcan activ, situat in partea sudica a insulei Honshu, in nordul peninsulei Izu si la vest de Tokyo, in provincia Yamashita. Inconjurat de o zona deluroasa, iese in evidenta prin inaltime (3.776metri), dar si prin forma sa conica. Din orice unghi ai privi, muntele Fuji este aproape identic, astfel ca, atunci cand te afli la poalele sale nu-ti dai seama in ce parte a sa esti.
Craterul sau are un diametru de 600 metri si contine 3 focare: Komitake, Ko-Fuji si tanarul Shin-Fuji. Ultima eruptie a avut loc in decembrie 1707 si a durat pana in ianuarie 1708, cenusa si fumul atingand si Tokyo ( Edo la aceea vreme). La ora actuala, muntele Fuji este privit de geologisti ca un vulcan dormitand.
Japonezii privesc acest munte ca pe un munte sacru, fiind si la ora actuala un punct principal de pelerinaj. Inainte de aparitia budismului in Japonia, accensiunea in haine albe pe muntele Fuji era un fel de obligatie pentru cei ce alegeau calea pocaintei in religia shinto. Dupa introducerea budismului in Japonia, muntele Fuji si-a schimbat si el religia, dintr-un totem al shintoismului intr-unul budist, dar statutul a ramas neschimbat. Muntele Fuji este inca privit ca o reincarnare a unui zeu, din aces motiv orice adresare verbala sau scrisa a acestui munte se termina cu sufixul -san sau -sama.
Pana la sfarsitul secolului XIX, femeilor nu le era ingaduit sa urce pe acest munte. Pentru ele si pentru cei care nu puteau urca din motive de slabiciuni fizice, au fost construite mici dealuri care au primit forma muntelui Fuji, ca o replica a realului.
Reflexie in cultura
Ca influenta asupra culturi, se concretizeaza in traditionalele tablouri din lemn (ukiyo-e). Majoritatea artistilor s-au inspirat din teme piesele de teatru Kabuki, istoria si legendele Japoniei, precum si din natura. Astfel, se poate afirma ca nu exista nici un artist de ukiyo-e care sa nu-si fi incercat maiestria in surprinderea unui peisaj care sa cuprinda muntele Fuji. Cu toate ca se banuia ca aceasta tema nu se va mai dovedi “la moda” dupa cateva secole, si in ziua de azi exista artisti renumiti care surprind muntele Fuji in toata frumusetea sa. (In imaginea alaturata unul dintre cele mai vechi tablouri ale muntelui Fuji: Hokkei Totoyo (1780-1850)).
Cel mai faimos artist care a facut o serie de vederi ale muntelui Fuji, ce poarta numele de “36 de viziuni ale Muntelui Fuji” (cu toate ca in total sunt mai multe: 46) a fost Katsushika Hokusai (1760-1849). Printre alti faimosi artisti, care au acordat un interes ridicat muntelui Fuji se numara si Ando Hiroshige (1797-1858), Ito Shinsui (1888-1972), Kishio Koizumi (1839-1945) sau modernul Paul Binnie.
Tablourile ce surprindeau imaginea acestui sacru munte au fost dintotdeauna cautate, cu exceptia perioadei Meiji, cand un accent atat in viata de zi cu zi, cat si in arta s-a pus un accent ridicat pe modernizare, industrializare. Surprinzator ca, in aceasta perioada, artistii conservatori au fost pusi in fundal, iar cei care pictau peisaje ale zonelor industrializate au avut un enorm succes.
In imaginea de mai sus, o vedere moderna a muntelui Fuji pictat de Goto Tsuruta in 1926.
File de poveste
In Japonia, spiritele care au puterea de a aduce fericire in vietile oamenilor poarta numele de kami, iar credinta in aceste spirite se concretizeaza sub forma religiei shinto. Aceste spirite pot fi orice: animale, fenomene naturale, forme de relief, eroi etc.
Muntele Fuji este situat in provincia Yamanashi, iar oameni ce locuiesc in aceasta zona cred in doua lucruri: muntele Fuji si lordul Takeda Shingen. Acesta din urma a fost un conducator al oamenilor din aceasta zona in perioada razboaielor interne (sfarsitul perioadei Muromachi) si este recunoscut inca de locuitorii acestor zone ca cel mai puternic conducator al tuturor timpurilor.
Provincia Yamanashi este o provincie saraca, ce duce lipsa de resurse naturale si pamant fertil pentru agricultura. Surprinzator a fost faptul ca, acest lord a reusit sa organizeze aceasta reginune, ajungand sa fie, in aceea perioada una dintre cele mai importante din Japonia. Surprinzator mai este ca, in contrast cu alti conducatori nu si-a contruit un castel in capitala (Kofu), iar cand era vreamea bataliilor acesta isi muta resedinta departe de casa sa si a supusilor sai, acest oras bucurandu-se astfel de o pace binemeritata chiar si in perioade de razboi.
Pentru a unifica Japonia, a pus la cale un plan de cucerire a orasului Kyoto, in aceea vreme aflat sub conducerea faimosului Oda Nobunaga. Insa, la varsta de 53 de ani, pe 12 aprilie 1573 a murit de bolile batranetii, in drum spre Kyoto, dupa ce invinsese in batalie pe Tokugawa Ieyasu (viitorul shogun al Japoniei). Se spune ca fiul sau, a ascuns moartea tatalui pentru a nu cobora moralul oamenilor din subordine, insa cu toate aceaste nu a reusit sa se ridice la nivelul tatalui sau, fiind infrant in batalia pentru Kyoto.
La cativa ani dupa moartea lui Takeda, a inceput constructia a cateva temple inchinate acestuia, cum este renumitul Takeda Shrine, iar 12 aprilie, perioada infloririi ciresilor, a devenit ziua ce marcheaza festivalul inchinat acestui mare lord.
Fuji azi
Exista un faimos proverb japonez care spune: “Esti intelept daca ai ajuns in varful muntelui Fuji o data, dar esti prost daca o faci de doua ori”.
Intre 200.000 si 400.000 de oameni urca anual acest munte. Insa, sezonul pentru catararea pe muntele Fuji este doar o perioada foarte scurta dintr-un an, o luna si jumatate, de la mijlocul lunii iulie pana la sfarsitul lui august, iar in restul anului nici profesionisti nu se incumeta datorita conditilor dure, precum si a vremii urate. Insa in aceasta perioada se poate vedea zilnic o coada imensa de pelerini, turisti, sau doar curiosi. Exita 4 “carari”, care in weekend majoritatea sunt pline de lume, nemaivorbind de cele mai cautate (pe pertea estica a muntelui, dinspre Tokyo). Majoritatea cataratorilor urca pana la nivelul cinci cu autobuze sau cu masini, iar din acest punct, urmand calea Kawaguchikourca timp de 5 ore pana la atingerea varfului. Coborarea se realizeaza de obicei pe cararea Subashiri si dureaza aproximativ 3 ore.
Motivele pentru care doresc sa ajunga in varful muntelui se spune ca sunt: perisajul fantastic al rasaritului si apusului, precum si dorinta de a fi urcat acest munte sacru pentru cel putin o data in viata.
In 1936, zona muntelui Fuji, precum si a lacului Hakone si peninsula Izu au fost declarate zone protejate, parcuri nationale.
