SHU  HA  RI

SAU CELE 3 NIVELURI ALE INVATARII

In orice domeniu al activitatii umane se vorbeste despre performanta si perfectionare prin procesul de invatare. Despre ce tratam in continuare se refera la actul in sine al invatarii, in sensul spiritual al acestuia. Bazata pe latura pur mecanica in prima faza, acest fel de a invata duce in final la sublimarea spiritului, la o perfecta adaptabilitate si la perceptia pura, nealterata de prejudecati a lumii inconjuratoare. Procesul invatarii in mentalitatea orientala nu se opreste insa niciodata si deci nu are capat. Corpul, mintea si spiritul  invata  impreuna,  se sustin  reciproc, intr-o continua lucrare, ca  intr-o spirala.

Conceptul Budo‘’SHU HA RI’’poate fi tradus sumar (limba) japoneza ‘’ fixeaza, cauta, elibereaza’’.

Caracterul Kanji ‘’Shu’’ este format din 2 parti, Casa si Lege, exprimind astfel casa legilor, sau ‘’a fi guvernat de; a apara’’. ShuShi inseamna a fi punctual iar shu xin inseamna a avea incredere.

Ha este format din 2 parti, Piatra si o parte fonetica. Inseamna ‘’a sparge’’.

Ri are 2 parti, Pasare si o parte fonetica, insemnind ‘’a parasi, a pleca’’.

Cele 3 stari pot fi asimilate deasemeni cu etapele evolutiei in artele martiale ( si nu numai) :

Shu – corpul ca instrument in invatare;

Ha   –  mintea ca instrument principal, dupa ce corpul a fost intarit si a deprins tehnica;

Ri    –  spiritul suveran face ca mintea si corpul sa fie unul.

In primul stadiu, Shu, elevul incearca sa respecte regulile, invatind prin practica tehnicile de baza ale artei. Shu implica deasemeni devotament si loialitate fata de invatator (Sensei). In aceasta faza, elevul invata strict tehnicile, eticheta si legile artei prin copiere, fara efortul de a interpreta si a intelege in profunzime.  In acest fel, se pun bazele unei fundatii tehnice solide prin practica asidua. In acest stadiu rolul invatatorului este esential, iar practica dupa regulile unei singure scoli este obligatorie. Amestecarea mai multor scoli inaintea definirii intentiei proprii duce la o cale gresita. Invatatorul este cel care hotaraste momentul in care elevul poate trece la urmatorul stadiu, acesta acceptind instructia ca un vas gol ce trebuie umplut.

Ha este al doilea stadiu al invatarii, in care elevul este eliberat de constringerile primei faze. Acum acesta trebuie sa reflecteze asupra celor invatate, sa le inteleaga sensul si sa continue practica la un nivel superior. Latura pur mecanica a practicii a imprimat miscarea in muschi si tendoane, astfel ca elevul poate de acum si rationa in timpul miscarii. El incearca adaptarea miscarilor la propriul corp. Poate fi comparat cu stadiul academic in care studentul cu o solida baza de cunostinte poate incepe o munca de cercetare. Acesta incearca sa rupa multe din regulile invatate, gasind exceptii in lumea reala, refacind regulile si descoperind unele noi, completind uneori pe cele vechi. In cele din urma, elevul incepe sa vada ambele fete ale normelor. Cind acest stadiu e complet, elevul intra in cea de a treia faza, Ri.

Ri inseamna a fi deasupra sau a transcende. Elevul nu mai este elev ci se confunda cu practica. Acesta incearca sa paraseasca regulile, sa se elibereze, sa intre in starea de non-atasament. Dar nu poate parasi toate regulile invatate in timpul practicii de pina acum. Incetul cu incetul descopera modul natural de a se misca si de a reactiona in concordanta cu situatiile reale, spontane, ale existentei de zi cu zi. Apar noi reguli, naturale, supuse legilor universale ( TAO).  Cind timpul isi termina lucrarea, practicantul intra intr-o noua dimensiune a starii Shu.

La sfirsitul lui SHU, elevul vede numai regulile, aproape ca totul urmeaza aceste reguli. La capatul lui Ha, acesta vede ca multe lucruri nu sunt ca si regulile invatate. La sfirsitul lui Ri, mintea nu mai este atasata de ceea ce vede, corpul ca si spiritul se misca liber. Starea de nonatasament mental nu este totuna cu starea de absenta. Ea poate fi asemanata cu apa sau cu lumina lunii.

MIZU NO KOKORO – mintea ca apa

Aceasta stare este o treapta superioara in evolutia spirituala a practicantului unei forme de arta( martiala), ce poate fi atinsa insa si prin alte forme de activitate. Am vazut de citeva ori oameni la noi (de cele mai multe ori la tara) ce intrau in aceasta stare ca urmare a unei munci repetitive, ce duce in final, dupa multi ani de practica, la stapinirea perfecta a tehnicii si la eliminarea gindirii in actul propriu-zis( imi staruie in minte un taietor de lemne si un batrin la coasa). Non-gindirea este calmul perfect ce elimina agresivitatea si produce senzatia (privit dinafara) de existenta ‘’pasiva’’. Acela ce atinge aceasta stare este astfel sensibil la orice stimul sau impresie, asa cum suprafata linistita a apei reactioneaza pe masura adierii vintului sau la  aruncarea unei pietre. Intelegem astfel cum putem trai in armonie cu tot ceea ce ne inconjoara.

ROKU NO KOKORO – mintea ca luna

Asa cum luna aduce o lumina blinda asupra  lucrurilor, fara umbre intense, tot asa mintea ca luna cuprinde tot ce ne inconjoara fara a face diferente. In aceasta stare de maxima relaxare spiritul si simturile devin atotcuprinzatoare,  capabile sa perceapa si sa reactioneze cu perfecta masura la orice schimbare in mediul inconjurator.

KEN – KAN

Toate aceste lucruri ne pot conduce la capacitati ne-comune de perceptie a lumii in care traim.  Putem vedea ceea ce este in ‘’spatele lucrurilor’’, in sensul profund al acestora – KAN. In mod normal observam doar ce este evident, superficial, prin observatia sau simtirea simpla a lucrurilor – KEN. Este comuna oamenilor ce traiesc continuu un decalaj intre prezent, trecut si dorinte proiectate in viitor, cu mintea agatata (atasata) permanent de ginduri fara capat. KEN si KAN devin astfel una ca modalitate ideala de a intelege realitatea complexa.

In urma stradaniei noastre permanente de a invata pot fi revelate, incetul cu incetul, legile imuabile ce guverneaza lumea si formeaza  principiul unic, suprem, al universului.

Acum putem intelege un vechi proverb chinez :

POTI CUNOASTE LUMEA FARA A DESCHIDE USA CASEI.